Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Alex Ştefănescu (n[scut 6 noiembrie 1947, Lugoj) este un critic literar român, care şi-a încercat, fără succes, şansele şi în alegeri, ca reprezentant pe listele de candidaţi pentru Senat ai Partidului Naţional-Ţărănesc Creştin şi Democrat în alegerile din 2000, în judeţul Suceava.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Preludiu, Editura Cartea Românească, 1977 (critică literară).
Volume editate: Jurnal de critic, Editura Cartea Românească, 1980; Tudor Arghezi interpretat de…, Editura Eminescu, 1981 (antologie); Între da şi nu, Editura Cartea Românească, 1982 (critică literară); Dialog în bibliotecă, Editura Eminescu, 1984 (teorie literară); Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Editura Minerva, 1986; Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Editura Eminescu, 1987; Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky (jurnal politic, 1990-1995), Institutul European Iaşi, 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor ; Întâmplări, Institutul European Iaşi, 2000 (proză) ; Ceva care seamănă cu literatura, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2003 (critică literară) – Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Melania şi ceilalţi, comedie romantică în şapte părţi, Editura Publicaţiilor pentru străinătate, Bucureşti, 2004; Jurnal secret, Editura Corint, Bucureşti, 2005; Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu, Editura Maşina de scris, Bucureşti, 2005 – Premiul Uniunii Scriitorilor ; Jurnal secret, noi dezvăluiri (ilustraţii de LINU, Ed. Corint, Bucureşti, 2007).
Cea mai importantă carte a autorului este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). Din 1941 (când a apărut monumentala Istorie a literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu) până în 2005 nu s-a mai scris ceva similar. Lucrarea lui Alex. Ştefănescu acoperă exact perioada rămasă neexaminată de la G. Călinescu şi până azi. Titlul ei este edificator: Istoria literaturii române contemporane (1941–2000).
Cartea are 1176 de pagini format mare şi 1500 de ilustraţii (fotografii, desene, coperte de cărţi, manuscrise, afişe).
Textul propriu-zis însumează 4.000.000 de semne (echivalentul a 2.000 de pagini dactilografiate la 2 rânduri).