Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Constantin Cubleşan, scriitor polivalent (poet, prozator, dramaturg, crtic şi istoric literar).
S-a născut la 16 mai 1939 în Cluj; părinţii învăţători. Şcoala primară în comunele Traniş şi Nearsova, gimnaziul la Huedin, până în 1954, apoi la Şcoala medie Nr. 6, fostul Liceu de Băieţi Nr. 2 din Cluj, absolvit în 1955 (Profesor de literatură îl are pe I.D. Sârbu care îi îndrumă paşii spre cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski).
În 1956 debut în ziarul local Făclia din Cluj, colaborând şi cu Studioul de Radio-Cluj. Urmează Facultatea de Filologie-Istorie-Filosofie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj, secţia Limba Rusă (1959).
Ca student începe să publice în paginile revistelor Steaua şi Tribuna din Cluj. La absolvirea Facultăţii este repartizat la Radio-Cluj, ca reporter, apoi redactor, până în 1962, când se transferă la revista Tribuna, la secţia de artă şi apoi la cea de critică literară, semnând aproape săptămânal cronici dramatice şi cronici literare.
Între 1970-1971 este secretar general de redacţie al revistei Tribuna, post împărţit, cu Augustin Buzura, până în 1972 când se transferă la Editura Dacia din Cluj, ocupând, prin concurs, postul de Redactor şef.
Din 1964 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. I s-au reprezentat piese pe scenele teatrelor din Sibiu, Cluj, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Turda, Braşov, Timişoara, Botoşani. Din 1980, Director al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, până în 1988 când se transferă la revista Steaua, în calitate de redactor-şef adjunct. Îşi susţine doctoratul în ştiinţe filologice (1982) la Universitatea clujeană.
Din 1991 începe să predea, ca profesor asociat, la proaspăt înfiinţata Secţie de Teatru (transformată ulterior în Facultate de sine stătătoare) de pe lângă Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.
În 1999, în urma unui concurs, ocupă postul de conferenţiar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (Universitate de stat), iar în anul 2002, dobândeşte titlul de profesor universitar (predă disciplinele: Teoria literaturii şi Estetica generală, precum şi alte cursuri opţionale); din anul 2005 conduce doctorate în specialitatea: literatura română. Între 2000–2004, este prodecan al Facultăţii de Istorie şi Filologie a Universităţii din Alba Iulia.
Cărți: Miniaturi critice (1968); Teatrul – Istorie și actualitate (1978), Opera literară a lui Delavrancea (1982), Teatrul – între civic și etic (1983), Eminescu în conștiința critică (1994), Ioan Slavici interpretat de Constantin Cubleșan (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), „Luceafărul” și alte comentarii eminesciene (1998), Opera literară a lui Pavel Dan (1999), Caragiale în conștiința critică (1999), Eminescu în orizontul criticii (2000), Romancierul Rebreanu (2001), Moara cu noroc de Ioan Slavici (2001), Eminescu în oglinzile criticii (2001); Antologia basmului cult (2002); Caligrafii „Caligrafului” (2002); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (Coordonator, 2002). Eminescu în reprezentari critice (2003), Clasici și moderni (2003); De la tradiție la postmodernism (2005), Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (Coordonator, 2005); Eminescu în privirile criticii (2005), Efigii pe nisipul vremii (2005); Eminescu. Ciclul Schillerian (2006); Ion Creangă în conștiința criticii (2006); Serile cu Bartolomeu (2007) etc.