Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Crişu Dascălu s-a născut la 11 mai 1941 în Balint (jud. Timiş).
A urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, secţia română-germană, susţinându-şi licenţa în 1964, cu o teză despre George Bacovia. Imediat după absolvire devine cercetător la Sectorul de Lingvistică din cadrul Bazei de Cercetări Ştiinţifice Timişoara a Academiei Române.
Este doctor în filologie cu teza Limbajul poetic românesc. O analiză din perspectiva textualizării (1979). Lucrarea a fost publicată la Editura Facla, sub titlul „Dialectica limbajului poetic”. Funcţionează ca director al Centrului de Ştiinţe Sociale din Timişoara, între 1984-1986, când demisionează din motive politice.
Din 1995 până în prezent este director al Institutului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timişoara şi coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, lucrează ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii „Tibiscus” din acelaşi oraş.
Debutează cu versuri în „Scrisul bănăţean” (1959) şi editorial, cu volumul „Mânie şi marmură” (1968).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1965. În 1978 i se conferă Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara.
Colaborează cu versuri, proză, eseuri şi critică literară la, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „România literară”, Rostirea românească”, „Reflex”, „Semenicul”, „Paralela 45”, „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Ramuri”, „Limba şi literatura” ş.a. Opera literară şi ştiinţifică.
Volume originale: „Mânie şi marmură”, 1968 (versuri); „Încercare asupra bucuriei”, 1978 (versuri); „Dialectica limbajului poetic”, 1986 (critică literară); „Cicatricele bucuriei”, 1995 (versuri); „Mutaţii paradigmatice în evoluţia limbajului poetic românesc”, 1998 (critică literară); „Epitetul jurnalistic” (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), 1999 (stilistică); „Insurecţia respectuoasă. Eseu despre individualul şi supraindividualul poetic”, 2000 (critic literară); „Poezie şi limbaj”, 2000 (critică literară); „O călătorie spre centrul poeticului”, 2000 (critică literară); „Gramatica poeziei române: 1880-1980” (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), 2002 (stilistică); „Timpul absent”, 2006 (versuri).
Ediţii îngrijite: Paul Iorgovici, „Observaţii de limba rumanească”, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, „Bronzuri-Bronzes”, ed. bilingvă, trad. Eugen Tănase, Timişoara, Editura Helicon, 1998.