Dinu Flămând

Dinu Flămând s-a născut la 24 iunie 1947, în comuna Şuşenii-Bârgăului din județul Bistriţa-Năsăud. E membru fondator al cenaclului şi al revistei „Echinox”.

A debutat cu poezie în „Tribuna” în 1966. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1970. Redactor la „Viaţa studenţească” şi „Amfiteatru”, 1974-1988, şi la „Secolul 20”, din 1988 până în februarie 1989 când cere azil politic în Franţa, ţine Rubrica de recenzii, articole şi traduceri la „Luceafărul”, în 1971, „Argeş” în 1973 şi cronică literară la „Amfiteatru” pe toată perioada funcţionării în redacţie; numeroase articole în majoritatea publicaţiilor literare.

Premiul „Festivalului M. Eminescu” pentru cel mai bun volum de debut („Apeiron” 1971), premii ale Uniunii Scriitorilor pentru traducere (Pessoa, „Cartea neliniştirii”, 2000) şi poezie („Tags”, 2003), premii ale Asociaţiei scriitorilor din Sibiu („Intimitea textului”, 1985, „Migraţia pietrelor”, 2003), premiul naţional de poezie „Frontiera Poesis”, 2006. Bursier al Universităţii din Iowa City, SUA, al Ministerului culturii din Italia şi al Fundaţiei Calouste Gulbenkian, Portugalia.

Trăieşte în Franţa unde a fost la început corespondent pentru Radio Europa Liberă şi BBC.

Ziarist actualmente la Radio France Internationale.