Florin Zamfirescu

Florin Zamfirescu, născut în data de 12 aprilie 1949, Călimăneşti, Vâlcea, este un actor, pedagog şi regizor român. A absolvit şcoala generală şi liceul în oraşul natal. În anul 1967 a intrat pe primul loc la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografie „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti, la Facultatea „Arta Actorului”, clasa Profesor Constantin Moruzan, absolvită în 1971 ca şef de promoţie. Între anii 1991 şi 1994 a funcţionat ca director adjunct artistic al Teatrului Odeon. Din 1996 e profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti (UNATC), apoi rector (2000 – 2008). În paralel şi-a continuat activitatea de actor de scenă şi film, regizor de teatru, din 1974 până în prezent. Debut actoricesc: 27 martie 1966, cu poezia Legenda Mânăstirii Argeş.

Ca actor de scenă a jucat în peste 20 de piese scrise de A.P. Cehov, Carlo Gozzi, Roger Avermeate, Ion Luca Caragiale, Mihail Sebastian, Romulus Guga, Pablo Neruda, Petru Vintilă, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Mircea Radu Iacoban, Edmond Rostand, Paul Ioachim, Oliver Goldsmith, Alexandru Monciu-Sudinschi, Georg Büchner, Giuseppe Berto, Ileana Vulpescu, Aleksei Arbuzov, William Shakespeare. După 1989, a interpretat roluri în piese scrise de Carlo Goldoni, F. Arrabal, Shakespeare, Paul Ioachim, Anton Cehov, Camil Petrescu, Georg Büchner, P. Weiss (la Teatrul Bulandra), Sofocle şi Caragiale (la Teatrul Naţional din Bucureşti).
Ca actor de film a jucat în peste 30 de filme româneşti, regizate de Dan Piţa, Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Lucian Pintilie, Nicolae Corjos, Mircea Moldovan, Mircea Daneliuc şi mulţi alţii.
Ca actor de televiziune a jucat în serialul de televiziune Lumini şi umbre, regizat de Andrei Blaier (24 episoade).

A interpretat roluri în numeroase scenarii de radio şi televiziune, începând cu 1974, În derivă (serial HBO produs în România), precum şi cinci seriale TV la postul Acasă. A participat la numeroase turnee, festivaluri, recitaluri publice în Iugoslavia, Italia, URSS, Bulgaria, Grecia, Italia, Ungaria, Austria, Elveţia, Germania, Anglia, Portugalia, SUA, Canada, Egipt, Tunisia.

Premii, distincţii: Marele premiu Dialog la Distanţă – Legenda Mânăstirii Argeş (1966); Premiul de interpretare masculină la Festivalul Tineretului de la Piatra Neamţ, cu „Picolo” din Speranţa nu moare în zori în regia lui Dan Micu (1973); Premiul de interpretare la Bacău, cu Caractere în regia lui George Bănică(1975); Marele Premiu „Leul de aur” la Arezzo – Italia cu Năpasta, regia Alexa Visarion; Ordinul „Meritul cultural” clasa a III-a (1984); Premiul Revistei Flacăra (1985); Premiul Criticii „Cel mai bun actor al anului 1997” pentru Glagoliev şi Fouquier Tinville; Ordinul Naţional pentru merit în grad de cavaler (2002); Diploma de excelenţă în Cinematografia română (2003); Premiul revistei pentru volumul Catifea (2006); Premiul revistei Confidenţial pentru regia spectacolului Iubire confort II (2009). Din 19 mai 2009, Casa de Cultură din oraşul Călimăneşti (Vâlcea) poartă numele Florin Zamfirescu.

Cărţi publicate: Actorie sau magie, studiu monografic (2002); Catifea, proză (2005).