Horia Vicențiu Pătrașcu

Horia Pătrașcu (n. 1976) este o figură distinctă a culturii române contemporane. Prin cărțile și articolele sale, el scoate exercițiul filosofic din spațiul aseptic și indiferent al bibliotecii și amfiteatrului și îl reintroduce, cu îndrăzneală și naturalețe, în lumea vie a societății actuale. Sine retractatione, romanul de debut din 2001, de factură existențială, sondează adâncimile sufletului uman rupt între Eros și Thanatos, între ficțiune și realitate, între iluzie și adevăr. Despre urât și alți demoni. Reflecții și exclamații (2005) este un adevărat jurnal metafizic în care conceptele devin trăiri intime, iar ideile evenimente personale. În Singur printre români (2009) întâlnim o adevărată „patologie socială” așezată în „categorii comprehensive” (Vintilă Mihăilescu). Sentimentul metafizic al tristeții (2011) este o fascinantă incursiune în istoria pattern-urilor afective ale întâlnirilor cu ființa și neființa, autorul delimitând patru forme ale tristeții și deopotrivă patru epoci ale metafizicii: melancolia, acedia, nostalgia și angoasa. Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative (2014) este o reinterpretare revoluționară și sistematică a marelui filosoful român din perspectiva rolului central pe care-l are extazul și funcția gnoseologică în gândirea acestuia – ca modalitate de a depăși „eul” și „blestemul” individuației.

Horia Pătrașcu este de asemenea o voce bine conturată și foarte apreciată în spațiul publicistic cultural și științific. Cronicile sale de carte sau articolele de opinie ori culturale au avut o largă audiență și, unele dintre ele, au produs vii dezbateri.