Luiza Barcan

Luiza Barcan, critic şi istoric de artă, doctor în arte vizuale, expert al Ministerului Culturii în domeniul Bunuri cu semnificaţie culturală – artă medievală, secolele XVIII‑XIX, jurnalist. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Vâlcea, membru fondator şi director al Fundaţiei HAR („Habitat şi Artă în România”). S‑a născut la Bucureşti în data de 8 octom­brie 1964. Absolventă a Liceului de matematică‑fizică nr. 4 din Bucureşti, a Facultăţii de Limba şi Literatura Română de la Universitatea Bucureşti (1987) şi a Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti (1998). Profesor de limba şi literatura română (1990‑1995), redactor, realizator de emisiuni la Televiziunea Română (1995‑2013), redac­tor la Radio România Internaţional (2000‑2006), colaborator la Radio Trinitas al Patriarhiei Române (2014 – prezent). Publică în revistele Contemporanul, Literatorul, Azi Literar, artPanorama, Museion, Adevărul literar şi artis­tic, Ianus, Virtualia, Tribuna, Tabor, Povestea vorbei, Buridava, Ramuri, Observator cultural ş.a. Co‑organizator, împreună cu Alexandru Nancu, al programelor Fundaţiei HAR: „Habitat şi Artă în România” ,„Arta în drum spre muzeu” (1999, Râmnicu Vâlcea), „Tradiţie şi Postmodernitate” (2000‑2005, Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, judeţul Vâlcea) „Stuf 2004” (2004, Murighiol, jud. Tulcea) ş.a.

Din anul 2000 e curator al programului „Restituiri”, care a cuprins expoziţiile: „Seniori ai picturii româneşti contemporane”, „Invitaţii lui Iosif Sava în 40 de desene ale Rodicăi Ciocârdel Teodorescu”, „Rromani art”, ex­poziţiile personale de la Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti ale pictoriţei centenare Medi Wechsler Dinu, expoziţia retrospectivă Maria Constantin, expoziţiile retrospective Alexandru Nancu („Teasc pentru memo­rie” şi „Spaţiul imaginării”), Bucureşti (2013, 2016), expoziţiile retrospective Lidia Nancuischi. Curator a peste 30 de expoziţii personale sau de grup, des­chise în Bucureşti şi în alte oraşe mari ale ţării. Face parte din colectivul de autori ai dicţionarului on line Un secol de sculptură românească (2013, 2014) şi din colectivul de autori ai cărţii Centenarul femeilor din arta românească (2018, 2021).

Debut literar în revista artPanorama, cu proza Jucătorii de şah (1997). Debut editorial cu volumul Nichita Stănescu. O viziune poetică a timpului (2000, ediţie bibliofilă, coordonată de Mircia Dumitrescu).

Cărţi de memorialistică: Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava (2003), în format electronic (2005); Spre Răsărit, cu Alexandru (2017).

Cărţi de specialitate (cronică plastică, istoria artei): Angoase ale pri­virii (2004); Monografiile bisericilor de lemn – monument istoric de la Grămeşti, Malaia, Racoviţa‑Copăceni, Ciungetu, Brezoi, Mariţa (2000, 2001); împreună cu Alexandru Nancu; Albumul monografic Medi Wechsler Dinu (2010); Albumul monografic Maria Constantin (2013); Albumul monografic Constantin Calafateanu (2014); Albumul monografic Lidia Nancuischi (2018).

Premii şi distincţii: Premiul pentru critică, Consiliul Director al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2017); Diplomă de excelenţă pentru întreaga activitate, Filiala Buzău a Uniunii Artiştilor Plastici din România, cu ocazia Bienalei „Ion Andreescu” (2018); Premiul III la Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2012” de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Grecii de Brăila” („Greek and Romanian”); Premiul pentru film religios, Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2011”, de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Skopelos, insula celor 365 de altare”; Medalia Muzeul Brăilei – 130 de ani şi Medalia „Nicolae Iorga – 140 de ani de la naştere”, Muzeul Brăilei pentru documentarele „Biserici de la Dunăre” (2011) ş.a.