Serban Codrin

Șerban Codrin, semnând uneori Șerban Codrin Denk, pseudonimul lui Șerban Ioan Denk, născut la 10 mai 1945, în București, în familia inginerului silvic Gheorghe Denk, cu origini în Bucovina, și al Serenei, născută Petrovici, în Miclăușeni, județul Iași. Ambii părinți, deținuți politici în perioada totalitarismului. Șerban Denk a copilărit în Bucovina și pe valea Bistriței; a început școala primară în anul 1952 în comuna Ceahlău, județul Neamț, continuând‑o la Bacău, Liceul „George Bacovia”; a absovit Liceul „Dimitrie Bolintineanu”, București (1963), cu numele Petrovici Șerban. Student al Facultății de Limba și literatura română, Universitatea București (1963‑1968), cu numele Petrovici Șerban. Profesor suplinitor de limba și literatura română, navetist în școli din județul Ialomița, inclusiv din Slobozia, până în 1989, cu excepția a cinci ani de directorat al Bibliotecii Județene (1976‑1981), post părăsit prin demisie. După Revoluția din 1989, membru al triumviratului de la conducerea Comitetului Județean pentru Cultură al județului Ialomița, fondator și director al Centrului Cultural „Ionel Perlea” – Slobozia (2004), din nou director al Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” (2000), de unde s‑a pensionat în anul 2008. A fondat „Festivalul național de interpretare a liedului – Ionel Perlea”.
A debutat în presa literară în anii 1960‑1962, editorial cu volumul Imnuri către Soare (1982) și epopeea dramatică Întemeietorii (1984). A tipărit Țiganiada, poem în versete (1994), Pendulierul, dintr‑un exil interior (1997), Testamentul din strada Nisipuri, varianta scurtă (2001), Marea tăcere, poeme zen (2001, 2022), Horeadele, trilogie dramatică (2005), Baladierul (2006, 2012), Rodierul (2016, 2018), Stâlpi de felinar, eseuri (2010, 2018), O sută și una de poezii (2020), Casandrierul (2022), Teatrul din culise, teatru (2023), Cele mai frumoase 108 poezii, poeme zen (2024), Personalia, un dicționar a personalităților al ialomițene (2001). A editat revistele de poezie zen Orion și Micul Orion.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990). A primit de 7 ori Premiul pentru literatură al Filialei Dobrogea a USR. Premiul I la Concursul Național de Teatru Scurt, Teatrul de Stat Oradea (1992); Premiul Opera omnia, Filiala Dobrogea al USR (2020). Premiul Opera omnia, revista Cafeneaua literară (2023). Titlul „Mare Maestru tanka, renku, haiku” (2010). Cetățean de onoare al comunei Giurgeni și al municipiului Slobozia, județul Ialomița.