Zăpada mieilor (eBook)

Da-da, şi noi, martorii flămânzi de auto-construcţie, ridicoli şi glorioşi pasageri ai începutului de mileniu precoce îmbătrânit, precoce obosit de existenţă!, flămânzi – într-un mod dizgraţios, strident, depăşit – de idealuri – oho!, ce cuvânt cu miros de alt secol cultural! –, aşteptăm, visând, Povestea, spusă cu o jumătate de gură, în ritmuri lente, nebănuit de încete, cu digresiuni multiple, savant-priceput înserate în corpul ei masiv şi cumva greoi, aparent greoi, cu acţiune – nu foarte multă, totuşi! –, cu eroi care au aerul de – şi, deci, sunt de fapt, într-o măsură mai mare – antieroi, cu personaje problematice, cu dialoguri lungi-lungi în perimetrul generos-calculat al cărora personajele se livrează, grăbite să se consume, definitiv, se precipită, se neliniştesc, prinse de un etern neastâmpăr răpace, de poftă – ca să nu zicem setea – de a spune totul-totul, încolţiţi de spaima venirii bruşte a unei Apocalipse.