ADAM. Iarna neagră

– Eu te-am sfătuit!
E adevărat, dar Terra asta mă atrăgea! Probabil că păstrasem amintiri plăcute dintr-o viață anterioară.
– Dar puteai, totuşi, să mai schimbi planeta… sunt milioane şi milioane.
Bun, ajunge! Știi că nu-mi place să privesc în trecut, să-l regret și să-mi alterez, astfel, viitorul. Trecutul nu poate fi schimbat. Amintirile din el, plăcute sau nu, rămân neschimbate, orice am vrea să facem. Doar să-l pui pe hârtie, ca autobiografii sau romane pline de minciuni…
– Ca ale tale!
Exact. În schimb, viitorul stă în fața ta, nealterat încă, și ți-l poți orienta spre noi drumuri, cu speranța că alegerile tale îți vor aduce o viață tihnită, suportabilă! Destinul este…
– Ai mai spus asta! Schimbă direcţia!
Când eram mai tânar, nu aveam răbdarea să-ți ascult inepțiile. Dar acum, te ascult… nu știu pentru ce!
– Ca să găseşti înţelepciunea care-ţi lipseşte!
Ajunge! Mă întorc la scrierile mele.
– La minciunile tale!
Dragul meu, un scriitor francez spunea că un roman este o istorie adevărată povestită de un mincinos!